TVA la restaurante: când aplicați 11% și când 21%

O ciorbă, o friptură, un pahar de vin și o cola: patru poziții pe aceeași notă de plată, dar nu aceeași cotă de TVA. De la 1 august 2025, când Legea nr. 141/2025 a rearanjat cotele, restaurantele românești lucrează permanent cu două procente în paralel, iar confuziile se plătesc fie la marjă, fie la control.

Acest articol este fișa de lucru a cotelor de TVA pentru un restaurant: ce intră la 11%, ce rămâne la 21%, cum arată o notă de plată mixtă calculată corect, ce se schimbă la comenzile la pachet și ce se întâmplă cu TVA-ul la avansurile reținute când clientul nu se prezintă. Nu înlocuiește contabilul, dar vă ajută să vorbiți aceeași limbă cu el.

Pe scurt: cota standard este 21%, cota redusă unică este 11%. Serviciile de restaurant și catering sunt la 11%, cu două excepții care rămân la 21%: băuturile alcoolice și băuturile nealcoolice de la codul NC 2202 (sucuri carbogazoase, băuturi îndulcite sau aromatizate, băuturi vegetale). Mâncarea la pachet este tot la 11%, cu aceleași excepții la băuturi. Iar TVA-ul, spre deosebire de gradul de ocupare, nu îl puteți influența: sala plină rămâne pârghia care dă sens oricărei calculații, iar rezervările online fără comision pentru restaurantul dumneavoastră sunt partea din ecuație pe care o controlați integral.

Cele două cote de TVA după Legea 141/2025

Până la 31 iulie 2025, România avea trei cote reduse (5%, 9% și cazuri speciale); de la 1 august 2025 au rămas două cote în total, conform ghidului publicat de ANAF privind modificările cotelor de TVA:

• 21%, cota standard, pentru toate operațiunile care nu sunt scutite și nu intră expres la cota redusă;
• 11%, cota redusă unică, pentru lista de la art. 291 alin. (2) din Codul fiscal, în care se află alimentele, serviciile de restaurant și de catering și cazarea hotelieră.

Pentru un restaurant, consecința practică este că fiecare poziție din meniu trebuie încadrată o singură dată, corect, în una dintre cele două cote, iar casa de marcat trebuie să reflecte încadrarea pe fiecare articol.

Serviciile de restaurant: regula de 11% și cele două excepții

Formularea legală este scurtă și merită citată aproape ca atare: cota de 11% se aplică serviciilor de restaurant și de catering, „cu excepția băuturilor alcoolice, precum și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202”. Sinteza DGRFP Brașov, preluată de Contzilla, confirmă aceeași structură. Tradus în limbajul sălii:

• Tot ce este mâncare servită la masă: ciorbe, feluri principale, garnituri, deserturi, meniul zilei, platourile de evenimente, toate la 11%.
• Băuturile alcoolice: vin, bere, spirtoase, cocktailuri cu alcool, toate la 21%, fără nicio excepție.
• Băuturile nealcoolice de la codul NC 2202: sucurile carbogazoase, băuturile îmbuteliate cu zahăr sau îndulcitori, limonadele îmbuteliate, energizantele și, atenție, băuturile vegetale de tip lapte de soia sau de ovăz, pe care ANAF le dă explicit ca exemplu de 21% în ghidul citat. Toate la 21%.
• Apa plată sau minerală simplă se încadrează la codul NC 2201, care figurează în lista cotei reduse: 11%.

Zona în care merită o discuție cu contabilul este cea a băuturilor preparate în local. Cafeaua servită la masă nu este nici alcool, nici produs de la NC 2202, deci intră în serviciul de restaurant la 11%; cafeaua boabe sau măcinată figurează de altfel ea însăși în lista alimentelor cu cotă redusă (codurile NC 0901–0910). La fel, un fresh stors din fructe ține de preparatele din fructe (codurile NC 2001–2009), nu de NC 2202. Încadrarea pe coduri NC se face însă produs cu produs, iar istoria recentă a cotelor la cafea și ceai a produs deja litigii cu ANAF, așa că lista de băuturi a localului merită validată o dată, în scris, cu contabilul dumneavoastră.

Nota de plată mixtă: un exemplu calculat

Cel mai ușor se vede mecanismul pe o masă obișnuită de prânz. Prețurile din meniu sunt finale, cu TVA inclus; pe bon, casa de marcat desface fiecare poziție pe cota ei:

Observați asimetria: vinul și sucul au împreună 39 de lei din nota de plată, dar aduc aproape jumătate din TVA-ul întregii mese. Din fiecare leu încasat pe băuturile de la 21% rămâne, după TVA, mai puțin decât dintr-un leu încasat pe mâncare, iar la un restaurant unde băuturile fac o treime din încasări diferența se adună lună de lună.

TVA la comenzile la pachet și în livrare

Mâncarea vândută la pachet sau trimisă în livrare nu mai este un serviciu de restaurant, ci o livrare de alimente, dar rezultatul este în mare același: alimentele destinate consumului uman sunt la 11%, cu aceleași excepții la băuturi (alcool și NC 2202 la 21%).

Există totuși o diferență de care se lovesc mai ales cofetăriile și restaurantele cu deserturi la vitrină: la livrarea de bunuri, legea exclude de la cota redusă și alimentele cu zahăr adăugat al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g (cu excepția laptelui praf pentru copii mici), plus suplimentele alimentare. Un desert foarte dulce vândut la pachet poate ajunge astfel la 21%, deși servit la masă intră în serviciul de restaurant la 11%. Este exact genul de încadrare care se stabilește o dată, cu rețeta și contabilul pe masă, nu la casă, în fața clientului. Cum se așază aceste cote în calculul complet al unei comenzi, alături de comisioane și ambalaje, am detaliat în articolul despre livrare și comenzile ridicate de client.

Ce înseamnă cotele diferite pentru prețurile din meniu

Dacă ați calculat toate prețurile din meniu cu aceeași cotă în minte, băuturile vă mint. Dintr-o limonadă îmbuteliată de 30 de lei rămân, după TVA de 21%, 24,79 lei; dintr-un desert de aceiași 30 de lei rămân 27,03 lei. Sunt 2,24 lei diferență pe o singură poziție, la fiecare vânzare, doar din cotă.

Concluzia practică: marja țintă la băuturi (beverage cost) se raportează la prețul curățat de 21%, nu de 11%, iar pozițiile cu cotă mare merită prețuri gândite separat, nu copiate mecanic din logica mâncării. Calculul complet al prețurilor, de la food cost până la psihologia meniului, l-am parcurs pas cu pas în ghidul despre prețurile din meniul restaurantului.

Cazare, catering și evenimente: tot 11%, cu aceleași capcane

Pentru localurile cu pensiune sau camere, cazarea în sectorul hotelier și în sectoarele cu funcție similară este la 11%, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. Serviciile de catering urmează exact regula restaurantului: mâncarea la 11%, alcoolul și băuturile de la NC 2202 la 21%, deci ofertele pentru nunți, botezuri sau petreceri de firmă trebuie construite de la început cu cele două cote separate în deviz, altfel marja promisă clientului nu se mai regăsește în contabilitate.

Avansuri, arvune și no-show: când nu se colectează TVA

O întrebare care ajunge la orice contabil de restaurant: ce se întâmplă cu TVA-ul când clientul plătește un avans pentru o masă sau un eveniment și apoi nu se mai prezintă? Regula, stabilită de Curtea de Justiție a UE în cauza C-277/05 Société thermale d'Eugénie-les-Bains și preluată în Codul fiscal la art. 286 alin. (4) lit. b), este că suma reținută cu titlu de despăgubire nu mai este contravaloarea unui serviciu, pentru că serviciul nu a avut loc: ea iese din baza de impozitare a TVA, iar taxa colectată la încasarea avansului se regularizează.

Atenție însă la modelele cu plată integrală nerambursabilă, de tip bilet la un meniu de Revelion, care pot rămâne taxabile după o logică diferită. Diferența dintre arvună, avans și celelalte instrumente juridice, cu tot cu regimul lor fiscal, am tratat-o pe larg în articolul despre arvună și avans la rezervarea în restaurant.

Rămâne cota de 11% și în 2026?

Întrebarea care planează asupra oricărui buget de restaurant: se mută HoReCa la 21%? La prezentarea bugetului pe 2026, în ianuarie 2026, ministrul finanțelor declara explicit că nu se ia în calcul o creștere a cotei standard de TVA și nici a TVA-ului în HoReCa, după luni în care o majorare fusese analizată public în funcție de încasări.

Nuanța de reținut: este un angajament politic, nu o garanție înscrisă în lege, iar cotele s-au schimbat de trei ori în tot atâția ani. Tratați cota de 11% ca pe o realitate de verificat la fiecare recalculare de prețuri, nu ca pe o constantă, și păstrați calculațiile într-o formă în care schimbarea cotei se propagă ușor.

Bonul fiscal, casa de marcat și bacșișul

Partea operațională este scurtă, dar obligatorie: fiecare vânzare trece prin aparatul de marcat fiscal (AMEF), iar cotele de TVA se programează pe fiecare articol, astfel încât bonul să desfacă automat nota mixtă pe 11% și 21%, ca în exemplul de mai sus; la orice schimbare de cote, casa de marcat trebuie reconfigurată din prima zi. Bacșișul evidențiat pe bon conform Legii nr. 376/2022 nu se asimilează unei livrări sau prestări, deci nu intră în baza de impozitare a TVA, ci urmează regimul lui propriu de impozit pe venit.

Un cuvânt sincer și despre noi: ViteUneTable nu vă ține contabilitatea și nu emite bonuri fiscale, este un sistem de rezervări pentru restaurante. Partea lui de ecuație este cealaltă: versiunea gratuită oferă rezervări online nelimitate cu 0% comision, iar Pack Standard, de la 29 € fără TVA pe lună, adaugă mementouri prin e-mail, Reserve with Google și meniul online actualizabil dintr-un singur loc, util exact atunci când o schimbare de cote vă obligă să rescrieți prețurile peste tot.

Întrebări frecvente

Ce cotă de TVA se aplică la mâncarea servită în restaurant?

11%, cota redusă unică introdusă de Legea nr. 141/2025 de la 1 august 2025. Cota acoperă serviciile de restaurant și de catering în ansamblu: ciorbe, feluri principale, deserturi servite la masă, meniul zilei. Excepțiile care rămân la 21% sunt doar băuturile alcoolice și băuturile nealcoolice de la codul NC 2202.

Ce TVA au băuturile în restaurant?

Depinde de băutură: alcoolul are 21% fără excepție, la fel sucurile carbogazoase, băuturile îmbuteliate cu zahăr sau îndulcitori și băuturile vegetale de la codul NC 2202. Apa plată sau minerală simplă este la 11%, iar cafeaua și fresh-urile preparate în local intră, ca regulă, în serviciul de restaurant la 11%; încadrarea exactă pe coduri NC merită confirmată cu contabilul.

Ce TVA se aplică la mâncarea la pachet și în livrare?

Tot 11%, ca livrare de alimente, cu aceleași excepții la băuturi (alcool și NC 2202 la 21%). La pachet apare însă o excludere suplimentară: alimentele cu zahăr adăugat de minimum 10 g/100 g de produs sunt la 21%, deci unele deserturi vândute la vitrină sau în livrare au altă cotă decât aceleași deserturi servite la masă.

Cafeaua servită în restaurant are TVA de 11% sau 21%?

Ca regulă, 11%: cafeaua servită nu este băutură alcoolică și nu se încadrează la codul NC 2202, deci rămâne în serviciul de restaurant cu cotă redusă, iar cafeaua boabe sau măcinată figurează ea însăși în lista alimentelor la 11%. Băuturile pe bază de cafea îmbuteliate, gata preparate, pot intra însă la NC 2202 și la 21%, așa că produsele-limită se încadrează împreună cu contabilul.

Rămâne TVA de 11% pentru HoReCa în 2026?

Guvernul a confirmat în ianuarie 2026, la prezentarea bugetului, că nu ia în calcul o majorare a TVA pentru HoReCa. Este însă o poziție politică, nu o garanție legală: cota poate fi modificată oricând printr-o nouă lege, așa cum s-a întâmplat în 2023 și în 2025. Verificați cota în vigoare la fiecare recalculare de prețuri.

Se colectează TVA pentru avansul reținut când clientul nu se prezintă?

Ca regulă, nu: potrivit hotărârii CJUE C-277/05 și art. 286 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, suma reținută cu titlu de despăgubire pentru neprezentare nu intră în baza de impozitare, iar TVA-ul colectat la încasarea avansului se regularizează. Modelele cu plată integrală nerambursabilă pot fi tratate diferit, deci încadrarea exactă se stabilește cu contabilul.