Cum deschideți un restaurant în România: pași, acte și autorizații

Ideea există, poate și spațiul, poate chiar și numele. Între ele și prima seară cu clienți la mese stă însă un traseu administrativ pe care nimeni nu vi-l predă la școală: registrul comerțului, DSVSA, DSP, ISU, primăria, HACCP, casa de marcat. Niciunul dintre pași nu este complicat în sine; problema este ordinea, pentru că multe acte depind unele de altele, iar un dosar depus prea devreme sau prea târziu poate bloca totul cu săptămânile.

Interesul nu lipsește: potrivit datelor IBC Focus citate de Economedia în iulie 2026, în 12 luni au intrat în pipeline 864 de proiecte de restaurante și cafenele la nivel național. Ca să nu rămâneți la stadiul de proiect, acest ghid parcurge pașii deschiderii în ordinea în care se fac în realitate, cu sursele oficiale la fiecare etapă.

Înainte de acte: conceptul, bugetul și spațiul

Nicio autorizație nu salvează un concept neclar. Înainte de primul drum la ghișeu, răspundeți în scris la trei întrebări: pentru cine gătiți (zona, publicul, bonul mediu vizat), cu ce vă diferențiați de localurile de pe aceeași stradă și din ce trăiți în primele șase luni, când încasările sunt încă imprevizibile.

Spațiul merită apoi cea mai mare atenție, pentru că aproape toate autorizațiile de mai jos sunt legate de el. Înainte de a semna contractul de închiriere, verificați cel puțin: destinația spațiului (un apartament la parter de bloc are nevoie de schimbare de destinație și, de regulă, de acordul asociației de proprietari), starea instalațiilor și a ventilației (hota și evacuarea mirosurilor sunt subiect clasic de conflict cu vecinii), accesul pentru aprovizionare și posibilitatea unei terase pe domeniul public, care se autorizează separat la primărie. Un spațiu ieftin care nu poate primi avizele necesare este cel mai scump spațiu posibil.

Tot în această etapă merită gândite instrumentele primei zile: meniul, prețurile, canalele prin care vă găsesc clienții și modul în care primiți rezervări. Un restaurant care se deschide astăzi poate avea un sistem de rezervări online gratuit, activ înainte de prima seară de serviciu, astfel încât lansarea să nu depindă doar de telefonul care sună.

Pasul 1: firma la ONRC, codul CAEN 5610 și punctul de lucru

Primul act oficial este firma. Pentru un restaurant, forma uzuală este societatea cu răspundere limitată (SRL), iar activitatea de bază este codul CAEN 5610, „Restaurante”, la care se adaugă frecvent 5630 pentru baruri și 5621/5629 pentru catering, dacă intenționați astfel de activități.

Dosarul de înmatriculare se depune la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul județului sau online, cu semnătură electronică, prin portalul de servicii al instituției. Potrivit paginii dedicate societăților de la ONRC, dosarul cuprinde în esență cererea de înregistrare, actul constitutiv, dovada rezervării denumirii, dovada dreptului de folosință asupra sediului, actele de identitate ale asociaților și declarația privind beneficiarul real, iar capitalul social minim al unui SRL este de 500 de lei. Tot acolo scrie și termenul oficial: cererea se soluționează, pe bază de înscrisuri, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrare; în practică, cu tot cu pregătirea dosarului și eventualele completări, socotiți câteva zile.

Două detalii contează în mod special pentru un restaurant:

• Punctul de lucru. Dacă localul nu este la aceeași adresă cu sediul social (cazul obișnuit), spațiul trebuie declarat la ONRC ca punct de lucru, cu dovada dreptului de folosință. Fără punct de lucru înregistrat nu puteți obține autorizațiile următoare.
• Certificatul constatator pentru activitatea de alimentație publică la punctul de lucru: este piesa pe care o vor cere apoi și DSVSA, și primăria.

Pasul 2: înregistrarea sanitar-veterinară la DSVSA

Aici se decide dacă puteți servi legal primul client. Orice unitate de alimentație publică, de la fine dining la fast-food, trebuie înregistrată sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor la DSVSA județeană, respectiv a municipiului București, conform Ordinului ANSVSA nr. 111/2008. Procedura este descrisă pe pagina de înregistrare și autorizare a ANSVSA.

Dosarul este scurt: o cerere cu datele unității, activitatea, tipurile de produse și numărul de personal, schița obiectivului și copia certificatului constatator de la registrul comerțului, motiv pentru care pasul 1 vine obligatoriu înainte. DSVSA nu se rezumă însă la hârtii: inspectorii verifică la fața locului dacă spațiul respectă cerințele de igienă europene, iar documentul de înregistrare se emite în cel mult 30 de zile calendaristice de la depunerea dosarului complet, cu tarifele achitate la ridicare. Dacă se constată deficiențe, primiți o notă de constatare cu termene de remediere și cereți apoi reverificarea.

Concluzia practică: depuneți dosarul DSVSA imediat ce amenajarea bucătăriei este încheiată, nu cu o săptămână înainte de data visată a deschiderii. Cum arată în detaliu obligațiile de igienă și ce verifică inspectorii la un control am descris în ghidul despre HACCP și controalele DSVSA, DSP și ANPC.

Pasul 3: DSP, ISU și celelalte avize

În paralel cu DSVSA, verificați ce alte avize cere situația dumneavoastră concretă:

• DSP, direcția de sănătate publică, acoperă componenta de sănătate publică: apa potabilă, condițiile igienico-sanitare și mai ales instruirea personalului în noțiuni fundamentale de igienă, despre care vorbim la pasul 5. Pentru majoritatea restaurantelor nu există un drum separat obligatoriu la DSP înainte de deschidere, dar direcția poate controla oricând respectarea normelor.
• ISU, securitatea la incendiu. Obligația de a obține avizul și autorizația de securitate la incendiu depinde de caracteristicile construcției și ale spațiului, conform categoriilor stabilite prin HG nr. 571/2016; pragurile țin de suprafață și de destinație, deci nu orice cafenea mică are nevoie de autorizație. Vestea bună: puteți cere oficial inspectoratului un punct de vedere asupra necesității autorizației pentru spațiul dumneavoastră, o procedură listată explicit, de exemplu, pe pagina de avizare-autorizare a ISU București-Ilfov. Faceți acest pas înainte de amenajare, nu după: modificările cerute ulterior (căi de evacuare, materiale, detecție) sunt mult mai scumpe pe un local gata mobilat.
• Mediu și alte situații particulare: în funcție de amploarea activității pot apărea obligații privind autorizația de mediu, contractul de salubrizare, colectarea uleiului uzat. Interesați-vă la agenția pentru protecția mediului și la primărie pentru cazul concret.

Pasul 4: autorizația de funcționare de la primărie

Ultima piesă administrativă majoră este autorizația pentru desfășurarea activității de alimentație publică, eliberată de primăria localității. Cadrul general vine din OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, iar taxa este reglementată de art. 475 din Codul fiscal, care lasă nivelul ei la latitudinea consiliilor locale. Concret, dosarul, taxa și termenele diferă de la un oraș la altul, iar în București de la caz la caz prin hotărârile Consiliului General.

Un ordin de mărime verificabil: pentru București, taxa a fost stabilită pentru 2026 prin HCGMB nr. 514/2025 la 4.721 de lei pentru unitățile de până la 500 m² și 6.294 de lei peste această suprafață, cu viză anuală. În alte orașe sumele pot fi mult mai mici; verificați pagina primăriei dumneavoastră înainte de a construi bugetul. Dosarul tipic cere actele firmei, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada deținerii spațiului, documentul de înregistrare DSVSA și, după caz, avizele ISU sau acordurile vecinilor, încă un motiv pentru care pașii 1–3 vin înainte.

Dacă plănuiți și mese afară, țineți cont că terasa pe domeniul public are propriul dosar, propria taxă și propriul calendar, de regulă sezonier: le-am detaliat în articolul despre autorizația de terasă.

Pasul 5: HACCP și igiena personalului, gata din prima zi

HACCP nu este o formalitate de pus la dosar, ci sistemul prin care demonstrați că bucătăria ține riscurile sub control. Obligația vine din art. 5 al Regulamentului (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare, aplicabil direct în toată Uniunea Europeană și dublat în România de HG nr. 924/2005. Planul trebuie să existe și registrele să fie în uz din prima zi de funcționare, nu „după ce ne așezăm”: primul control nu așteaptă aniversarea de un an.

Tot înainte de deschidere se rezolvă și igiena personalului: persoanele care lucrează în contact cu alimentele trebuie să absolve cursul de noțiuni fundamentale de igienă, organizat prin furnizori avizați conform Ordinului comun MS și ME nr. 2209/4469/2022; listele furnizorilor sunt publicate de direcțiile de sănătate publică județene, cum face de exemplu DSP Iași. Iar meniul trebuie să respecte de la prima tipărire regula românească specifică: informarea scrisă, preparat cu preparat, despre ingrediente, alergeni și declarația nutrițională, conform Ordinului ANPC nr. 201/2022, pe care am explicat-o pas cu pas în ghidul despre alergenii din meniu.

Pasul 6: casa de marcat, e-Factura și restul obligațiilor din prima zi

Câteva obligații fiscale și comerciale trebuie bifate înainte de primul bon:

• Casa de marcat (AMEF): obligatorie conform OUG nr. 28/1999, cu aparat avizat și fiscalizat, conectat la ANAF. Bonul fiscal se emite pentru fiecare vânzare. Contextul mai larg s-a digitalizat rapid: facturile către firme și către consumatori trec prin sistemul e-Factura, iar contribuabilii mici raportează și prin SAF-T; bonurile fiscale nu se transmit însă în e-Factura. Un detaliu liniștitor: sistemul de rezervări nu are nevoie de nicio avizare fiscală, doar casa de marcat trece prin procedura de avizare.
• Acceptarea cardului: dacă cifra de afaceri anuală depășește echivalentul a 50.000 de euro, Legea nr. 191/2018 vă obligă să acceptați plata cu cardul, sub sancțiunea amenzii. În practică, un restaurant fără POS pierde clienți cu mult înainte de a primi amenda.
• TVA: serviciile de restaurant beneficiază de cota redusă de 11%, în vigoare de la 1 august 2025 prin Legea nr. 141/2025, cu excepția băuturilor alcoolice și a unor băuturi nealcoolice, taxate cu 21%; am detaliat cotele și capcanele lor în ghidul despre TVA la restaurante.
• Muzica din local: difuzarea de muzică presupune licențe de la trei organisme de gestiune colectivă (UCMR-ADA pentru autori, CREDIDAM pentru artiști, UPFR pentru producători), cu tarife publicate prin metodologiile ORDA; cereți ofertele înainte de deschidere, nu la primul control.

Cât durează și cât costă, realist

Orice cifră unică ar fi o minciună frumoasă, pentru că totul depinde de spațiu și de oraș. Câteva repere oneste, în schimb: firma se înmatriculează în câteva zile, documentul DSVSA poate dura până la 30 de zile de la dosarul complet, autorizația de funcționare depinde de primărie, iar amenajarea este aproape întotdeauna etapa cea mai lungă și cea mai scumpă. De la semnarea contractului pe spațiu la prima seară cu clienți, majoritatea proiectelor măsoară drumul în luni, nu în săptămâni; un spațiu care a mai funcționat ca restaurant scurtează semnificativ traseul.

Pe partea de costuri administrative, ordinele de mărime verificabile sunt mici în raport cu investiția totală: capital social de la 500 de lei, tarife de înmatriculare și publicare la ONRC, tarifele DSVSA achitate la ridicarea documentului, taxa de autorizare a primăriei (în București 4.721 sau 6.294 de lei pe an, în funcție de suprafață). Bugetul serios se duce în amenajare, echipamentul de bucătărie, stocul inițial și salariile primelor luni. Regula de aur: păstrați o rezervă de numerar pentru primele luni de funcționare, pentru că aproape orice deschidere costă mai mult și durează mai mult decât planul inițial.

Greșeli frecvente la deschidere

• Pașii în ordine greșită: semnați contractul pe spațiu înainte de a verifica destinația și avizele posibile, sau programați deschiderea înainte de a avea documentul DSVSA.
• Amenajarea înaintea întrebărilor: mobilați localul și abia apoi aflați ce cere ISU sau ce condiții pune primăria pentru terasă.
• HACCP cumpărat, nu trăit: un manual-tip în sertar, cu registre necompletate, este la control mai degrabă o circumstanță agravantă decât o protecție.
• Meniul tipărit fără alergeni: retipărirea întregului meniu la o săptămână după deschidere costă bani și credibilitate.
• Totul pe ultima sută de metri: cursul de igienă al personalului, licențele de muzică și POS-ul se rezolvă în săptămânile de dinainte, nu în ziua inaugurării.
• Lansarea fără canale proprii: fără profil Google, fără pagină de rezervări, restaurantul există legal, dar nu și pentru clienți.

Deschiderea inteligentă: soft opening și rezervări din prima zi

Actele fac restaurantul legal; primele săptămâni de serviciu îl fac bun. De aceea, cele mai disciplinate deschideri nu încep cu o inaugurare cu casa plină, ci cu un soft opening: câteva seri cu invitați și meniu restrâns, în care echipa își găsește ritmul înainte ca prima recenzie publică să conteze.

Tot înainte de prima seară merită pregătită partea de vizibilitate: profilul Google Business cu date corecte și pagina de rezervări online. Aici ViteUneTable are un avantaj practic pentru un local nou: versiunea gratuită este nelimitată, fără comision pe rezervări, deci nu adaugă niciun cost fix într-o perioadă în care fiecare leu contează, iar rezervările primite înainte de deschidere vă arată negru pe alb cât interes există. Când bugetul permite, Pack Standard de la 29 € fără TVA adaugă mementouri pe email și Reserve with Google.

Întrebări frecvente

Ce acte sunt necesare pentru deschiderea unui restaurant în România?

În ordinea firească: firma înmatriculată la ONRC cu codul CAEN 5610 și punctul de lucru declarat, documentul de înregistrare sanitar-veterinară de la DSVSA, avizele aplicabile cazului concret (ISU conform HG nr. 571/2016, mediu), autorizația de funcționare pentru alimentație publică de la primărie, planul HACCP cu registre în uz, certificatele de igienă ale personalului, casa de marcat fiscalizată și meniul conform Ordinului ANPC nr. 201/2022.

Cât durează deschiderea unui restaurant?

Depinde de spațiu și de oraș. Reperele administrative: înmatricularea la ONRC se soluționează oficial într-o zi lucrătoare de la înregistrarea cererii, documentul DSVSA se emite în cel mult 30 de zile de la dosarul complet, iar autorizația primăriei variază local. Cu tot cu amenajare, majoritatea proiectelor ajung la prima seară cu clienți în câteva luni de la semnarea contractului pe spațiu.

Cât costă autorizația de funcționare pentru un restaurant?

Taxa este stabilită de fiecare consiliu local în baza art. 475 din Codul fiscal, deci diferă de la un oraș la altul. În București, HCGMB nr. 514/2025 a stabilit pentru 2026 o taxă de 4.721 de lei pentru unitățile de până la 500 m² și de 6.294 de lei peste, cu viză anuală. Verificați suma exactă pe pagina primăriei de care aparține localul.

Pot deschide restaurantul înainte de a primi documentul DSVSA?

Nu. Funcționarea fără înregistrarea sanitar-veterinară este contravenție, sancționată potrivit HG nr. 984/2005, iar ANSVSA publică pe site lista unităților cu activitatea interzisă. Depuneți dosarul imediat ce bucătăria este amenajată și programați deschiderea abia după ce aveți documentul în mână.

Am nevoie de autorizație ISU pentru un restaurant mic?

Nu neapărat: obligația depinde de caracteristicile construcției și ale spațiului, conform categoriilor din HG nr. 571/2016. Cel mai sigur drum este să cereți inspectoratului județean un punct de vedere oficial asupra necesității autorizației pentru spațiul dumneavoastră, înainte de a începe amenajarea.

Este HACCP obligatoriu de la prima zi?

Da. Obligația din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 se aplică din momentul în care serviți alimente, indiferent de mărimea unității, iar controalele vin de regulă neanunțate. Planul trebuie adaptat la bucătăria dumneavoastră, iar registrele (temperaturi, curățenie, trasabilitate) completate din prima zi de funcționare.